{"id":686,"date":"2026-08-10T15:24:56","date_gmt":"2026-08-10T15:24:56","guid":{"rendered":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/?p=686"},"modified":"2026-08-10T20:48:10","modified_gmt":"2026-08-10T20:48:10","slug":"cum-un-gol-de-aer-mi-a-vindecat-golurile-din-stomac-despre-anxietate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/cum-un-gol-de-aer-mi-a-vindecat-golurile-din-stomac-despre-anxietate\/","title":{"rendered":"Cum un gol de aer mi-a vindecat golurile din stomac: despre anxietate"},"content":{"rendered":"<p><em>\u201eAmigdala nu deosebe\u0219te un tigru de un e-mail nervos.\u201d <\/em>Factfulness, Hans Rosling<\/p>\n<p>\u021ain minte ca ieri. Eram pe locul 12A, \u00eentr-un Singapore Airlines, zburam din Denpasar spre Singapore, la pr\u00e2nz. Tocmai venise masa: un curry \u00een care se vedeau tijele de lemongrass \u0219i buc\u0103\u021bi de lemn de scor\u021bi\u0219oar\u0103, un suc de guava roz al\u0103turi, \u0219i un mousse de mango pe care mi-l rezervasem pentru final. Purtam o c\u0103ma\u0219\u0103 bleu cu dungi fine albe \u0219i pantaloni albi, miroseam a Lanc\u00f4me pudrat.<\/p>\n<p><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-692 alignleft\" src=\"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4-240x300.png\" alt=\"\" width=\"240\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4-240x300.png 240w, https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4-819x1024.png 819w, https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4-768x960.png 768w, https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4-10x12.png 10w, https:\/\/thelighthouseproject.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/COaching-4.png 1080w\" sizes=\"(max-width: 240px) 100vw, 240px\" \/><\/p>\n<p>Ca s\u0103 \u00een\u021belegi de ce turbulen\u021ba aia m-a luat prin surprindere pe mine mai pu\u021bin dec\u00e2t pe restul cabinei, trebuie s\u0103 \u0219tii ceva despre rela\u021bia mea cu aerul: nu eram la primul rodeo. Am trecut prin peste 50 de \u021b\u0103ri p\u00e2n\u0103 acum, ceea ce se traduce, undeva, \u00een vreo 83 de zile din via\u021ba mea petrecute non-stop \u00een aer, aproape trei luni privind norii de la 10.000 de metri. Dac\u0103 a\u0219 fi zburat toate orele alea una dup\u0103 alta, f\u0103r\u0103 nicio aterizare, plec\u00e2nd din Bucure\u0219ti, a\u0219 fi f\u0103cut turul P\u0103m\u00e2ntului de aproximativ 40 de ori.<\/p>\n<p>Pe o scar\u0103 complet ne\u0219tiin\u021bific\u0103, dar foarte serioas\u0103, m-a\u0219 nota cu un 9 din 10 la capitolul \u201eobsesie cu zborul\u201d, iar punctul r\u0103mas liber e, evident, rezervat exact pentru genul de moment despre care urmeaz\u0103 s\u0103-\u021bi povestesc.<\/p>\n<p>Deci nu eram la primul zbor. \u0218i totu\u0219i, p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea \u00een gol care nu s-a mai terminat, nimic din experien\u021ba aia nu m-a preg\u0103tit cu adev\u0103rat pentru ce a urmat.<\/p>\n<p>Avionul a picat, apoi a mai picat o dat\u0103, \u0219i \u00eenc\u0103 o dat\u0103, gol dupa gol, la intervale scurte. \u00cen jurul meu, panic\u0103, pl\u00e2nsete, m\u00e2ini \u00eencle\u0219tate pe bra\u021bele scaunelor, un b\u0103rbat care repeta ceva ca o rug\u0103ciune f\u0103r\u0103 cuvinte. La mine s-a a\u0219ternut o lini\u0219te pe care nu mi-o explic nici azi complet. Tot ce am f\u0103cut, instinctiv, a fost s\u0103 \u021bin tava cu m\u00e2ncare dreapt\u0103, ca s\u0103 nu ajung s\u0103 port curry-ul acela superb pe c\u0103ma\u0219a bleu, \u00een loc s\u0103-l m\u0103n\u00e2nc.<\/p>\n<p>\u00cen mintea mea, \u00een secundele alea, nu s-a derulat niciun film cu scenarii groaznice. S-a f\u0103cut, \u00een schimb, pace,ordine. Am f\u0103cut, rapid \u0219i limpede, un fel de bilan\u021b: am tr\u0103it frumos, am tr\u0103it etic, am tr\u0103it din plin, am pupat lemuri si inotat cu delfini :))) Am suferit, asta da, la g\u00e2ndul fiului meu, \u00a0dar n-am sim\u021bit, nici m\u0103car o secund\u0103, fric\u0103. Fric\u0103, \u00een sensul \u0103la animalic, de ghear\u0103 \u00een stomac. Am sim\u021bit prioritate. Nu scenariu.<\/p>\n<p>Golul \u0103la de aer mi-a ar\u0103tat ceva ce nu am uitat de atunci: ce tr\u0103iesc eu, zi de zi, ca \u201egol \u00een stomac\u201d, \u00eenainte de o prezentare, dup\u0103 un mesaj ambiguu de la un client, c\u00e2nd sun\u0103 telefonul \u0219i nu recunosc num\u0103rul, \u00a0e, de fapt, literatur\u0103. Fic\u021biune bine regizat\u0103 de o parte din creierul meu care nu are absolut niciun sim\u021b al propor\u021biei.<\/p>\n<p>Partea aia se nume\u0219te amigdal\u0103 \u0219i e, ca structur\u0103, extrem de veche, \u00a0practic aceea\u0219i care i-a \u021binut \u00een via\u021b\u0103 pe str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri c\u00e2nd fugeau de un tigru cu din\u021bi sabie. Problema e c\u0103 amigdala nu s-a mai actualizat de atunci, error la software update&#8230; Nu distinge un tigru de un e-mail scris cu MAJUSCULE. Declan\u0219eaz\u0103 exact acela\u0219i protocol, lupt\u0103, fugi sau \u00eenghea\u021b\u0103, indiferent dac\u0103 pericolul e real sau doar imaginat cu lux de am\u0103nunte de mintea noastr\u0103, la 3 diminea\u021ba.<\/p>\n<p>\u0218i, din c\u00e2te arat\u0103 cercetarea, la femei protocolul \u0103sta e pornit mai des \u0219i mai tare. \u00cen Statele Unite, 23,4% dintre femei au avut, \u00een ultimul an, un diagnostic de anxietate, fa\u021b\u0103 de 14,3% dintre b\u0103rba\u021bi, aproape dublu. La adolescen\u021bi, diferen\u021ba e \u0219i mai mare: 38% dintre fete, fa\u021b\u0103 de 26% dintre b\u0103ie\u021bi. Studiile de neuroimagistic\u0103 arat\u0103 de ce: amigdala st\u00e2ng\u0103 a femeilor reac\u021bioneaz\u0103 mai puternic la stimuli emo\u021bionali negativi sau ambigui dec\u00e2t a b\u0103rba\u021bilor, iar stresul cronic accentueaz\u0103 \u0219i mai mult acest decalaj. Cu alte cuvinte: nu e\u0219ti \u201eprea sensibil\u0103\u201d. Ai, biologic, un sistem de alarm\u0103 calibrat mai sus.<\/p>\n<p>Cartea care mi-a pus toate astea cap la cap a fost Factfulness, a lui Hans Rosling, recomandarea mea de temelie pentru oricine vrea s\u0103-\u0219i demonteze fricile, nu doar s\u0103 le ignore. Rosling nume\u0219te asta \u201einstinctul fricii\u201d: reac\u021bia care ne-a \u021binut \u00een via\u021b\u0103 ca specie, dar care, folosit\u0103 excesiv, ne face s\u0103 supraestim\u0103m sistematic pericolele rare \u0219i spectaculoase \u0219i s\u0103 ignor\u0103m complet pericolele reale, dar plictisitoare statistic.<\/p>\n<p>Formula lui e simpl\u0103: Risc = Pericol x Expunere. Aplicat\u0103 la povestea mea din avion: \u0219ansa de a muri \u00eentr-un accident aviatic e de aproximativ 1 la 11 milioane, fa\u021b\u0103 de 1 la 5.000 pentru un accident auto. Ai, statistic, \u0219anse mai mari s\u0103 mori dintr-o intoxica\u021bie alimentar\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-un avion. \u0218i totu\u0219i, frica de zbor e una dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite din lume, pentru c\u0103 amigdala nu calculeaz\u0103 procente ci reac\u021bioneaz\u0103 la ce e viu, vizibil, incontrolabil. Ironia din povestea mea e c\u0103 exact atunci c\u00e2nd amigdala ar fi avut, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un motiv statistic solid s\u0103 panicheze, a ales s\u0103 tac\u0103. \u0218i panicheaz\u0103, \u00een schimb, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd un client \u00eemi scrie \u201eputem vorbi?\u201d f\u0103r\u0103 alt context.<\/p>\n<p>De atunci, ori de c\u00e2te ori simt golul \u0103la familiar \u00een stomac, m\u0103 opresc \u0219i m\u0103 \u00eentreb: e un gol de aer real, sau doar unul imaginat de amigdal\u0103? De cele mai multe ori, r\u0103spunsul e simplu, e doar amigdala care confund\u0103 un mesaj Slack cu un tigru. Iar c\u00e2nd \u0219tii asta, frica nu dispare complet, dar \u00ee\u0219i pierde autoritatea. Devine informa\u021bie, nu comand\u0103.<\/p>\n<p>Nu recomand c\u0103derile libere ca metod\u0103 de dezvoltare personal\u0103,\u00a0 sunt, cu siguran\u021b\u0103, un curs mai scump \u0219i mai pu\u021bin pl\u0103cut dec\u00e2t o carte bun\u0103. Dar dac\u0103 tot mi s-a \u00eent\u00e2mplat, m\u0103car am ie\u0219it din avion cu o certitudine: pot s\u0103 tr\u0103iesc cu orice, at\u00e2ta timp c\u00e2t e real. Cu imaginarul mai am de lucru.<\/p>\n<p><em>Raluca Barbu este coach &amp; mentor certificat EMCC, <\/em><em>fondatoare a The Lighthouse Project.\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eAmigdala nu deosebe\u0219te un tigru de un e-mail nervos.\u201d Factfulness, Hans Rosling \u021ain minte ca ieri. Eram pe locul 12A, \u00eentr-un Singapore Airlines, zburam din Denpasar spre Singapore, la pr\u00e2nz. Tocmai venise masa: un curry \u00een care se vedeau tijele de lemongrass \u0219i buc\u0103\u021bi de lemn de scor\u021bi\u0219oar\u0103, un suc de guava roz al\u0103turi, \u0219i [&hellip;]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":687,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ocean_post_layout":"","ocean_both_sidebars_style":"","ocean_both_sidebars_content_width":0,"ocean_both_sidebars_sidebars_width":0,"ocean_sidebar":"0","ocean_second_sidebar":"0","ocean_disable_margins":"enable","ocean_add_body_class":"","ocean_shortcode_before_top_bar":"","ocean_shortcode_after_top_bar":"","ocean_shortcode_before_header":"","ocean_shortcode_after_header":"","ocean_has_shortcode":"","ocean_shortcode_after_title":"","ocean_shortcode_before_footer_widgets":"","ocean_shortcode_after_footer_widgets":"","ocean_shortcode_before_footer_bottom":"","ocean_shortcode_after_footer_bottom":"","ocean_display_top_bar":"default","ocean_display_header":"default","ocean_header_style":"","ocean_center_header_left_menu":"0","ocean_custom_header_template":"0","ocean_custom_logo":0,"ocean_custom_retina_logo":0,"ocean_custom_logo_max_width":0,"ocean_custom_logo_tablet_max_width":0,"ocean_custom_logo_mobile_max_width":0,"ocean_custom_logo_max_height":0,"ocean_custom_logo_tablet_max_height":0,"ocean_custom_logo_mobile_max_height":0,"ocean_header_custom_menu":"0","ocean_menu_typo_font_family":"0","ocean_menu_typo_font_subset":"","ocean_menu_typo_font_size":0,"ocean_menu_typo_font_size_tablet":0,"ocean_menu_typo_font_size_mobile":0,"ocean_menu_typo_font_size_unit":"px","ocean_menu_typo_font_weight":"","ocean_menu_typo_font_weight_tablet":"","ocean_menu_typo_font_weight_mobile":"","ocean_menu_typo_transform":"","ocean_menu_typo_transform_tablet":"","ocean_menu_typo_transform_mobile":"","ocean_menu_typo_line_height":0,"ocean_menu_typo_line_height_tablet":0,"ocean_menu_typo_line_height_mobile":0,"ocean_menu_typo_line_height_unit":"","ocean_menu_typo_spacing":0,"ocean_menu_typo_spacing_tablet":0,"ocean_menu_typo_spacing_mobile":0,"ocean_menu_typo_spacing_unit":"","ocean_menu_link_color":"","ocean_menu_link_color_hover":"","ocean_menu_link_color_active":"","ocean_menu_link_background":"","ocean_menu_link_hover_background":"","ocean_menu_link_active_background":"","ocean_menu_social_links_bg":"","ocean_menu_social_hover_links_bg":"","ocean_menu_social_links_color":"","ocean_menu_social_hover_links_color":"","ocean_disable_title":"default","ocean_disable_heading":"default","ocean_post_title":"","ocean_post_subheading":"","ocean_post_title_style":"","ocean_post_title_background_color":"","ocean_post_title_background":0,"ocean_post_title_bg_image_position":"","ocean_post_title_bg_image_attachment":"","ocean_post_title_bg_image_repeat":"","ocean_post_title_bg_image_size":"","ocean_post_title_height":0,"ocean_post_title_bg_overlay":0.5,"ocean_post_title_bg_overlay_color":"","ocean_disable_breadcrumbs":"default","ocean_breadcrumbs_color":"","ocean_breadcrumbs_separator_color":"","ocean_breadcrumbs_links_color":"","ocean_breadcrumbs_links_hover_color":"","ocean_display_footer_widgets":"default","ocean_display_footer_bottom":"default","ocean_custom_footer_template":"0","ocean_post_oembed":"","ocean_post_self_hosted_media":"","ocean_post_video_embed":"","ocean_link_format":"","ocean_link_format_target":"self","ocean_quote_format":"","ocean_quote_format_link":"post","ocean_gallery_link_images":"on","ocean_gallery_id":[],"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-686","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized","entry","has-media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/686","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=686"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/686\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/687"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/thelighthouseproject.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}